#Stămîncasă și avem grijă de noi și de relațiile noastre

Text de psiholog Diana Foarfecă

Aceste zile aduc cu ele, pe lângă anxietatea privind sănătatea, siguranța fizică, siguranța financiară ș.a., probleme de relaționare. Suntem confruntați cu gestionarea unor posibile conflicte, bineînțeles ca rod al fricilor resimțite. Și nu vorbim doar despre relația dintre parteneri sau dintre părinți și copii, ci și despre relațiile cu familia extinsă. Poate că unii nu vor să ia foarte în serios ceea ce se întâmplă (tot ca un mecanism de coping la frică), iar alții simt o anxietate mult mai intensă decât ar fi funcțional și au comportamente și idei obsesive legate de igienă sau siguranța financiară sau se reglează emoțional prin a face tot felul de scenarii (Am mai vorbit despre acest comportament în articolul ”Despre planuri și alte iele”).

            Pentru a face față tuturor acestor provocări, vă propun câteva practici.

Gestionarea relațiilor

1.      Să privim dincolo de comportamente

Pentru a îi ajuta pe cei dragi și, în același timp, pentru a menține spațiul de siguranță dintre noi și ei, este foarte important să privim dincolo de comportamente. Astfel, atunci când cineva drag ne asaltează cu îngrijorările legate de COVID-19 și planuri legate de viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat, să ne întrebăm ce este dincolo de acest comportament? Apoi, să îl/o ajutăm să vadă dincolo de acest comportament, oglindind o parte din mesajul transmis, validându-i perspectiva și empatizând cu el/ea:

Exemplu: Dacă am înțeles eu bine, tu îmi spui că e nevoie să fim mai organizați în ceea ce privește bugetul familiei pentru următoarea perioadă. Acest lucru are sens și mi se pare logic să îți dorești să reducem cheltuielile. Îmi dau seama, având în vedere ceea ce mi-ai spus, că te simți îngrijorat / speriat. Asta este ceea ce simți? 

Astfel conducem partenerul de discuție dinspre suprafața iceberg-ului, spre profunzime, de la comportamente, la emoții.

2.      Ca o continuare la pasul 1, putem propune activități comune de reglare emoțională

Să facem câteva exerciții fizice împreună, să ascultăm o muzică liniștitoare și să bem un ceai, să povestim despre ceva plăcut, să citim câteva pagini din cartea preferată, ș.a.

 

3.      Să nu uităm că la baza emoțiilor noastre stau anumite nevoi neindeplinite.

Să identificăm aceste nevoi, să le acceptăm și să le îndeplinim prin comportamentele noastre. Astfel, în loc să mă cert cu partenerul meu, aș putea să fac ceva contraintuitiv – să îl rog să mă țină în brațe, pentru că, cel mai sigur, nevoia mea este să mă simt în siguranță în această perioadă.

 

4.      Să ne încurajăm unii pe alții, să nu ne pierdem credința: în Biblie apare de 365 de ori îndemnul : ”Nu te teme!”

 

Reglare emoțională

1.      Pentru a nu ne pierde sensul și a ne păstra o stare de echilibru, este folositor ca, pe cât posibil, să nu renunțăm la rutinele zilnice.

Să ne trezim la aceleași ore la care ne trezeam înainte, să luăm micul dejun în familie, să pregătim diferite sarcini sau proiecte de care poate nu am avut timp să ne ocupăm înainte, să îi încurajăm pe copii să studieze/ citească sau orice altă activitate care îi ajută să nu le fie foarte greu atunci când vor merge din nou la școală, ș.a.

2.      Să practicăm auto-compasiunea.

Atunci când manifestăm față de noi bunătate și iubire, putem trece mult mai ușor peste perioadele grele. În schimb, gândurile critice, punitive sau solicitante, nu fac decât să ne intensifice anxietatea. În loc să îmi spun: ”Ce e cu frica asta!? De ce te comporți cau un copil?! Aveam pretenții de la tine!”, să îmi spun, poate în timp ce practic un exercițiu de meditație, ”Este în regulă. E normal să îmi fie frică! E o situație nouă, nemaiîntâlnită! Pot să îmi dau timp ca mintea mea să se obișnuiască cu noul, cu imprevizibilul!” (Felul în care am vorbit la persoana a doua în primul exemplu, este tocmai pentru a sublinia faptul că acest fel de a ne vorbi nu ne aparține, ci sunt mesaje preluate de la persoanele de referință, în prima perioadă a vieții. Mesajele din exemplu doi sunt acele mesaje la care putem ajunge prin a practica auto-compasiunea și iubirea față de noi înșine.)

3.      Să nu ne luptăm cu gândurile și emoțiile negative.

Cu cât ne vom lupta mai mult, cu atât ele vor crește și, într-un final, vor exploda. În loc să vă luptați cu ele, mai bine faceți următorul exercițiu în timp ce ascultați o muzică liniștită, de meditație:

Închideți ochii… Petreceți câteva momente respirând ușor și rar. În timp ce respirați, vă concentrați pe felul în care se simte corpul, pe aerul care intră și iese. Inspir ... expir .... Vă imaginați că sunteți undeva pe o plajă sau pe o câmpie ..... Ridicați ochii spre cer .... un cer albastru senin ... undeva în departare se văd câțiva nori, unii mai albi, mai pufoși, alții mai gri ... și vă gândiți că așa cum cerul este acoperit uneori de nori de diferite forme și nuanțe, așa și în mintea dvs apar uneori gânduri și emoții de diferite intensități, pozitive sau negative ... Dar așa cum norii sunt purtați de vânt și dispar, iar ceea ce rămâne la urmă este cerul curat, așa și gândurile și emoțiile acestea vin și trec, dar ceea ce rămâne sunteti dvs. Ele nu vă definesc, sunt doar parte din viață.

Sursa foto: https://ro.pinterest.com/pin/500673683548250936/

DISTRIBUIE