Schimbarea ca...o pereche de pantofi

text de psiholog Doriana Silion

Wendy T. Behary, vorbește despre tiparele noastre de gândire comparându-le cu o perechede pantofi vechi. Atunci când știm că avem de parcurs un drum lung, nu ne luăm papucii cei noi. Îi luăm pe cei vechi, pe care știm că ne putem baza, care ne-au mai fost alături și la alte drumuri lungi. Și ne sunt dragi pantofii aceștia vechi. Îi purtăm de atâta vreme că aproape fac parte din noi. S-au mulat după forma piciorului nostru și nu ne provoacă disconfort pe nicăieri. Sunt comozi și familiari. Parcă nu am fi noi înșine dacă nu am avea pantofii aceștia. Uneori pantofii vechi sunt o pereche luată în grabă, cu ce resurse am avut atunci la îndemână și ce bine că i-am avut să ne poarte pe unde am avut atunci nevoie. Dar, dacă ne uităm mai bine la ei, nu prea ne plac și li s-a cam dus vremea. S-au cam uzat și nu ne mai simțim siguri pe picioare.

Să ne schimbăm tiparele de gândire este, din anumite puncte de vedere, la fel cu a încerca o pereche nouă de pantofi. Provoacă disconfort, nu știm prea bine să mergem pe ei, ne clătinăm din când în când și nu știm cât o să ne țină. Putem totuși, să descoperim și că ne face mai multă plăcere să fim cu pantofii aceștia, că ne reprezintă mai mult decât cei dinainte, că suntem încântați că i-am ales mai cu grijă și că am avut resurse de o pereche mai zdravănă decât cea anterioară. Suntem mai încrezători cu pantofii aceștia noi, ne simțim mai mult ca noi înșine cu ei!

Tu când ai încercat ultima dată o pereche nouă de pantofi?

Cum ar trebui să arate?

Ce ar trebui să aibă?

Unde ai vrea să te poarte?

 

photo: justfab.com

DISTRIBUIE