De ce avem nevoie de educație sexuală

Text de psiholog Doriana Silion

Dacă a nu vorbi deloc despre sex și sexualitate ar fi o cale eficientă de a proteja copiii, atunci România nu ar mai fi pe primul loc la sarcini în rândul minorelor. Așa cum spune Meg Hickling, în “Ce le spunem copiilor și adolescenților despre sex”, lipsa de informație ne vulnerabilizează. Ne vulnerabilizăm copiii atunci când îi deprivăm de informații.


Educația sexuală înseamnă, în primul rând, să învățăm despre corp, despre a impune limite. Copiii care nu au primit astfel de educație sunt mai vulnerabili la abuz decât cei care au primit, au mai mari șanse să își înceapă viața sexuală mai devreme, sunt la risc mai mare de sarcini nedorite, boli cu transmitere sexuală.


Mesajele în jurul sexului există și nu le putem controla atât de bine pe cât credem. Fie pe internet, fie prin grupul de prieteni copiii vor fi expuși la astfel de informații. Rolul adulților într-o lume în care înformații de toate felurile există peste tot este de a-i ajuta să facă diferența între ce e relevant și ce nu, ce este real și ce nu.


Problema apare adesea pentru că adulții se simt inconfortabil. Nu au primit nici ei la rândul lor astfel de educație, nu a stat nimeni să le vorbească despre corp, limite și protecții și le este străin conceptul unei astfel de discuții, iar noi știm că minții noastre nu-i place decât familiarul. Ajungem însă la un punct în care trebuie să alegem între propriul confort și siguranța și bunăstarea copiilor noștri. Nu mai putem să închidem ochii și să ne mirăm când lucrurile scapă de sub control.


Educația sexuală începe de la 2 ani, atunci când îl învățăm pe copil termenii corecți pentru organele sexuale. Așa cum îl învățăm cum se spune la nas și la cot, îl învățăm despre penis, vulvă și vagin. Pentru ei nu înseamnă mare lucru. Doar noi avem atașate toate semnificațiile. Pentru ei este doar o altă parte a corpului. Acest lucru ne deschide calea spre a-i învăța pe copii despre intimitate, despre respectarea spațiului ceiluilalt, a spune „Nu” când cineva încearcă să-i atingă necorespunzător. Trăim, din păcate, într-o lume în care încă trebuie să-i învățăm pe copii să se protejeze de rău. Noi trebuie să le dăm resursele de a spune ce li se întâmplă și de a cere ajutor.


Avem situații în care copiii se ating unii pe alții și nu știu ce fac și atunci ne trezim că trebuia să-i fi educat dinainte cu privire la lucrurile acestea. Încă trăim într-o lume în care în urma unui viol, multora le place să creadă că „O fi făcut victima ceva de a pățit asta. Cine știe ce purta, cine știe ce zicea?!”. Este de datoria noastră să ne creștem altfel copiii! Să le spunem băieților că nu li se cuvine nimic din partea fetelor, că nu au mai multe drepturi decât ele; fetelor că pot spune „Nu”, că își pot exprima sexualitatea în termenii și în ritmul proprii. Să lăsăm portițe deschise atunci când vor să ceară sfaturi, ajutor.


Haideți să ne facem copiii mai puțin vulnerabili, prin educație!

Photo source: https://ro.pinterest.com/pin/293085888237564548/?lp=true

DISTRIBUIE